Ultimele carti de care imi aduc aminte ca aveau un subiect sincronizat cu evenimetele sociale ale vremii sunt cele din jurul comunismului, al inchisorilor si oprimarilor comuniste. Cu alte cuvinte din ’90 si pana azi Romania a trecut prin suficiente experiente si tranzitii, insa in literatura nu s-a scris mai nimic notabil.
Nu stiu daca voi ati observat fenomenul acesta pana acum, dar este ciudat cum Romania tranzitiei, Romania integrarii, Romania FMI-ului, a lui Iliescu si a lui Constantinescu, Romania lui Basescu si a mai recentului Boc, Romania cu Eurovisionul ei cel indelung disputat, Romania capitalista, ba chiar cu muguri de corporatista, Romania razboinica si eliberatoare (a Irakului bineinteles) nu are atractie la scriitori.
Cel mai in voga scriitor roman al momentului, Cartarescu, creioneaza Romania doar ca publicist la Evenimentul Zilei. Ca scriitor isi vede de lumile sale interioare cu minunatele sale femei. Articole despre aceasta perioada insa s-au scris. Multe. Ba chiar au aparut si culegeri – vezi Obscenitatea Publica a lui Andrei Plesu de exemplu.
Nu am dat si eu peste un roman cu personaje care traiesc, se iubesc, se zbat in Romania de dupa ’90, se duc la vot, urmeaza cursuri la facultati particulare si diplome cu statut incert. Inca nu am gasit un roman care sa aiba ca punct focal mineriada din ’90 – e un subiect cat de poate de interesant de la care poate porni o carte magnifica. Sau inspirate din campaniile militare din Irak si Afganistan. Roman inspirat de criza jurnalistilor romani rapiti in Irak in 2005. Roman inspirat de viata din comunitatile romane din Spania, Italia Franta, Marea Britanie. Da consider ca viata unui capsunar din Spania si drama copilului sau ramas acasa singur cu propriile repere si fara un model familial este o excelenta tema de roman. E proaspata, e plauzibila, e Romania in care traim azi!
Promit sa fac un efort si atunci cand gasesc carti care trateaza cu personajele zilei sa vi le aduc si voua sa le luati in primire. Intre timp daca aveti deja exemple de niscaiva astfel de literatura, astept raspunsuri si opinii in comment-uri.
Sub soare 
#1 by Adina on 3 noiembrie 2010 - 0:48
eu citesc acum tedosie cel mic si e un fel de parabola evidenta care vrea sa bata cumva spre boris vian si amesteca parca prea vartos realitatea cu un imaginar „basmatic”…parca se fuge de realitate, dar nu stiu exact daca as vrea sa o citesc :D o carte misto: derapaj ;) sau si mai bine visul copilului care paseste pe zapada fara sa lase urme, dar nu prea au de-aface cu realitatea ;))
#2 by Bogdan T. on 3 noiembrie 2010 - 8:25
De Derapaj am auzit. Nu stiu cum si de unde pentru ca de citit sigur nu am citit-o, dar imi suna familiar titlul.
#3 by Anca Hotineanu-Stoina on 3 noiembrie 2010 - 8:51
Eu una sincer, nici nu aş citi. Prefer să mă înduioşez la drama personajelor din alte vremuri, căci ar fi mult prea dureros să vezi şi să mai şi citeşti despre contemporani. Ai mare dreptate cum că ar fi nişte romane excelente, într-adevăr… dar pentru copiii noştri.
#4 by Bogdan T. on 3 noiembrie 2010 - 11:01
Mie mi s-a parut, ma rog mi se pare in continuare curios, fenomenul in sine. Nu pot sa estimez cat de citite ar fi cartile zilei de catre oamenii zilei. Dar uite, eu unul recunosc ca sunt printre cei care ar citi aceste carti. Nu trebuie sa fie dureros, pentru ca nici subiectul nu trebuie sa dezbata neaparat o drama (chiar daca am oferit exemplul asta in articol, e un exemplu care poate avea oricand un contra-exemplu). Sau daca trateaza cu una, poate avea un final sau o morala fericita.
#5 by mysimplephotos on 3 noiembrie 2010 - 10:46
Despre mineriada s-a scris o carte din cate stiu prin 2007 … „Piata Universitatii 90 Mineriada”. Cartea nu a fost prea mediatizata si nu cred ca se mai gaseste in ziua de azi in librarii.
#6 by Bogdan T. on 3 noiembrie 2010 - 10:56
Suna ca fiind o carte documentar mai degraba (eu ma refeream in articol ca nu au aparut romane, literatura beletristica cu aceste subiecte, si ca ele multe altele). Ma insel?
#7 by mysimplephotos on 3 noiembrie 2010 - 15:13
Intr-adevar este carte documentar…printre putinele de care am auzit sa trateze acest subiect. Romane nu am vazut