Pilula lumii

Tot timpul m-a fascinat extraordinar de mult  in filmul  The Matrix filosofia din spatele optiunii pentru pilula albastra sau cea rosie. Una iti livreaza o lume ideala, fara durere, fara probleme, fara dezordine. Cealalta iti aduce fix in fata o realitate bruta in care oamenii traiesc cu adevarat, traiesc autentic, insa realitatea este mizerie, fuga, frica, claustrare.Trecand peste puerilul unei scene de film, va propun acest exercitiu de imaginatie: daca fiecare om, fiecare din noi s-ar trezi asemenea personajelor din film si ar avea de ales intre cele doua cai, ce ar alege? Autentic dar greu de suportat, greu de indurat sau o dulce visare intr-o lume perfecta, platita cu renuntarea la “a fi”.

Scriam zilele trecute  despre oameni care, crezand in superstitii, prefera certitudini magice decat sa accepte realitatea inexitentei unor explicatii rationale.

Mananci de la magazin tot soiul de produse gata preparate (ispititor de aratoase, chiar si de gustoase) cand

Publicitate

Litoralul de altadata…dupa 30 de ani

Va dau cuvantul meu ca este excelent clipul asta. Este clipul saptamanii, ba nu, al lunii si l-am gassit initial pe De ce blog.  Poate unii din voi o sa va uiatati cu nostalgie, altii din curiozitate ” Ia sa vedem domne cum era la mare inainte s-apar pe pamantul asta!?” , dar indiferent cu ce ochi o sa il urmariti este interesant sa vezi in paralel un colaj cu locurile litoralului cum erau in ’70 – ’80 si cum sunt acum in 2010.

Mai gasiti si altele pe pagina de Facebook a autoarei.

Enjoy!

Superstitii

Oamenii sunt superstitiosi – marea majoritate cel putin. Si sunt superstitiosi pentru ca la un moment dat se intampla ceva care nu poate fi deslusit prin mijloace rationale, asa ca recurg la explicatii de tot soiul. Indiferent ce, simtim nevoia unei explicatii cu orice pret. Paradoxal, ea nu are mai multa logica decat circumstantele pe care incearca sa le lamureasca.

De asta suntem cu totii superstitiosii, pentru ca avem nevoie de raspunsuri ca de aer. Altfel e haos, e panica.

Ma mira cum totusi sunt superstitii vechi care s-au pastrat pana azi, desi imprejurarile in care au aparut sunt de foarte multa vreme elucidate. Sa luam spre exemplu una din cele mai comune superstitii: oglinda sparta. Nu e “bine” sa spargi oglinda. Unii considera ca aduce 7 ani de ghinion, altii ca dupa sapte ani va muri cel care a spart-o si asa mai departe cu variante si variante. Orginea acestei temeri este foarte veche, din vremea cand oamenii nu intelegeau inca fenomenul reflexiei in oglinda. Din acest motiv cand isi vedeau propria imagine oglindita ei considerau ca este o parte din sufletul fiecaruia. Sa spargi oglinda insemna sa vatamezi sufletul respectivei persoane. Intre timp oamenii au inteles ca

Comunicare

Inainte de a face primii pasi un om invata importanta comunicarii. Pe masura ce crestem, micile gesturi se transforma in cuvinte, o manuta intinsa se transforma in “mama”, o privire galesa si dulce devine “imi dai si mie ceva bun?”. Si totusi cu cat inaintam in varsta cu atat devine mai greu sa ne gasim cuvintele potrivite pentru a comunica cu cei din jur, cu atat ne este mai greu in a ne gasi cuvintele pentru a cere ceva necesar de la un amic.

Uneori nu vorbesti pentru ca vrei sa iti pastrezi gandurile doar pentru tine, alteori sunt lucrurile care vorbesc de la sine si e mai bine sa taci. Dar exceptand aceste ipostaze, oamenii au tendinta fie de a vorbi mult, tare si grosolan, fie de a pastra o tacere introvertita. Mare pacat zic eu, in ambele cazuri, pentru ca atunci cand reusesti sa dialoghezi cu cineva nu numai ca ai o modalitate placuta de a interactiona, dar dialogul (ca si scrisul) are un rol terapeutic: fie te descarci de ceva neplacut de care ai avut parte sau poate impartasesti o bucurie cu cei din fata ta. Indiferent de caz, cu siguranta te vei simti mai bine dupa. In plus comunicarea cu oamenii cu care intru in contact zilnic genereaza o imagine, o semnatura proprie, pentru ca este modul in care fiecare ajunge sa