Eu sunt Bogdan si pot sa va spun ca ochii care au privit curiosi prin ’94 prima lor Cupa Mondiala aveau 10 ani pe atunci. Acum am 26, nu pot sa ma declar pasionat de fotbal, dar imi amintesc fiecare gol dat si primit de Romania la acel campionat.
Daca aveti de gand sa-mi trimiteti un plic candva, trebuie sa stiti de la inceput ca destinatarul are cod postal de Ploiesti.
Sincer vorbind, imi place sa citesc, dar pot recunoste la fel de sincer ca nu am rabdare foarte multa atunci cand ma apuc. De aceea prefer sa citesc lucruri in care subiectul e impartit in bucati foarte mici, fara legatura intre ele, unde pot sa reiau lectura lejer oricand imi revine placerea. Este unul din motivele pentru care sunt unul din putinii oamenii care inca mai citeste poezie. De aceea am adorat spre exemplu Obscenitatea Publica a lui Andrei Plesu – este o colectie de articole cu subiect total diferit fiecare.
Am facut introducerea de mai sus pentru a-mi motiva interventiile in scris prin intermediul unui blog. Deci, scriu un blog pentru ca nu am rabdarea de a scrie ceva mai consistent si mai lung de o pagina, doua. Asadar, daca sperati sa gasiti intr-o buna zi cate un capitol de roman pe acest blog, va anunt ca nu se va intampla din pacate. Cea mai lunga piesa scrisa de mana mea a fost proiectul de diploma. Mi-a placut sa muncesc si sa scriu aceasta lucrare, dar prefer in continuare putin confort prin articole scurte.
Consider ca se intampla mult prea multe lucruri sub soare – cu bune si rele – ca sa treaca neobservate, necomentate, ignorate. Mi-am propus ca din cand in cand sa fac loc printre aceste pagini unor observatii care merita cateva cuvinte din partea mea si cateva minute din partea voastra, a celor care au bunavointa si placerea de a le citi.
